Peste 50 de magistrați din Alba au semnat un memoriu, alături de colegi din ţară, în care cer premierului retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiției

Peste 3.500 de magistrați, dintre care aproximativ 50 din județul Alba au semnat un memoriu în care solicită retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiţiei. Documentul este adresat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader şi premierului Mihai Tudose.

Magistraţii susţin că modificările de esență propuse de Ministrul Justiției în acest proiect „încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic”. Odată intrate în vigoare, modificările vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și „vor produce dezechilibre în sistemul judiciar”.

Redăm mai jos textul integral al memoriului, însoțit de lista magistraților semnatari:

MEMORIU PENTRU RETRAGEREA PROIECTULUI DE MODIFICARE A ”LEGILOR JUSTIȚIEI”

Guvernului României,

Domnului dr. Mihai Tudose,
Prim-ministru al Guvernului

Domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader,
Ministrul Justiției

Excelențele Voastre,

La 23 august 2017, într-un document PowerPoint prezentat într-o conferință de presă, Ministrul Justiției a propus un set de modificări pentru ”legile justiției” (Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004), fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esențiale, pentru asigurarea transparenței decizionale, în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă.

Proiectul a fost comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, iar în ședința din 28 septembrie 2017. Plenul a emis un aviz negativ asupra întregului proiect, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete, în care au fost respinse, în proporție covârșitoare, între altele, toate modificările de esență ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, modificările privind numirile la vârful justiției (procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora), modificările propuse privind regimul răspunderii magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Național al Magistraturii și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, modificările privind examenele de promovare în funcții de execuție, menținerea bugetului instanțelor judecătorești la Ministerul Justiției, precum și înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

Astfel, în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de cooperare și verificare (MCV)[1], tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției.

Toate aceste modificări de esență propuse de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri.

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”.

Așadar, deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție (”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului[2]. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare.

LISTA MAGISTRAŢILOR (JUDECĂTORI ŞI PROCURORI) DIN ALBA CARE SUSŢIN MEMORIUL 

Dana Tiţian – judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, detașată la DNA

Danusia Boicean – procuror şef serviciu DNA Alba Iulia

Mihaela Beschiu – procuror, DNA Alba Iulia

Alina Rasovan – procuror, DNA Alba Iulia

Daniel Dumitru – procuror, DNA Alba Iulia

Dorel Şoica – procuror, DNA Alba Iulia

Virgil Cristea – procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Mădălina Puşcaş – procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Crina Tămăzlăcaru – judecător, Judecătoria Alba Iulia

Mădălina Şerban – judecător, Curtea de Apel Alba Iulia

Diana Bianca David – judecător, Curtea de Apel Alba Iulia

Carmen Corina Fiţ – judecător Curtea de Apel Alba Iulia

Iustin Bic – procuror, PCA Alba Iulia

Ioan Alexandru Mărginean – Judecătoria Alba Iulia

Bogdan Preda – procuror DIICOT Alba Iulia

Cristian Florea – procuror DIICOT Alba Iulia

Alexandru Florea – procuror DIICOT Alba Iulia

Ioan Marius Aron – procuror DIICOT Alba Iulia

Ionela Florea – procuror DIICOT Alba Iulia

Adriana Elena Flimon – Judecătoria Aiud

Viorica Mitrică – judecător, Judecătoria Aiud

Mihai Roman – Judecătoria Aiud

Marius Menchiu – judecător, Tribunalul Alba

Marius Ungureanu – prim-procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Daniela Constantin – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Ștefan Dan Cioancă – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Marian Banea – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Maria Bălțat Cetean – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Nicolaie Dodoacă – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Andreea Dragotă – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Dan Andrei Popescu – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Octavia Raluca Guș – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Cosmina Gligor Lungan – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Cosmin Stroie – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Stelian Ioan Cioca – procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

Ileana Florentina Cherșa – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Simona Claudia Gavrilă – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Adrian Ioan Căbulea – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Dan Cristian Ene – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Mihaela Roșiu – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Mădălina Pușcaș – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Virgil Cristea – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia

Ionela Chirilă – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud

Olivian Oană – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud

Daniel Crișan – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud

Valeria Gherman – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj

Marcian Silviu Dordea – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj

Liliana Simu – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj

Răzvan Filip – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cîmpeni

Maria Angela Iancu – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj

Ioan Daniel Suciu – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș

Sorin Samfir – procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș

Adriana Maria Grozav – judecător, Tribunalul Alba

sursa: juridice.ro

URL scurt: http://alba24.ro/?p=602272

Ai un pont, o secvenţă filmată sau o poză ce ar putea fi interesantă și pentru alții? Trimite-o folosind formularul de pe Ştirea ta pe Alba24!

Tweet