Acasa
  • Acasa
  • Actualitate
  • Eveniment
  • Polițiști din Blaj, împrumutați de interlopi. Cum funcționa rețeaua ”proxeneților manageri” cu fete protejate

Polițiști din Blaj, împrumutați de interlopi. Cum funcționa rețeaua ”proxeneților manageri” cu fete protejate

24 noiembrie 2017 Actualitate Eveniment


Fostul șef al Poliției Blaj, Tiberiu Low, împreună cu un alt polițist al aceleiași structuri au fost audiaţi ca martori într-un dosar de criminalitate organizată cu 15 inculpaţi, instrumentat de DIICOT Alba Iulia. Cei doi poliţişti ar fi primit împrumuturi în bani de la membrii ai grupării infracţionale, acuzaţi că au constituit o reţea de trafic de persoane şi proxenetism care acţiona în Europa. Atipic față de alte rețele, este comportamentul proxeneților față de fete. Se pare că aceștia erau mai mult ”manageri”, protejând fetele și permițându-le să iasă din rețea fără să fie intimidate sau agresate.

Poliţiştii ar fi recunoscut că au împrumutat bani de la Cristian Boitor. Fostul şef al Poliţiei Blaj, Tiberiu Low, a împrumutat de la Boitor suma de 2.000 de euro şi 4.500 de lei.

”La nivelul Poliţiei Blaj, începând cu anul 2007, au fost obţinute date operative privind pe inculpaţii Boitor Ioan Sorin Cristian şi Boitor Daniel, cu privire la săvârşirea infracţiunii de proxenetism în străinătate, care au fost înaintate către structurile competente”, a spus Tiberiu Low, în calitate de martor în dosar. Acesta a relatat şi faptul că, în cursul anului 2015, a luat cu împrumut de la inculpatul Boitor Ioan Sorin Cristian suma de 2.000 de euro şi suma de 4.500 de lei. Tiberiu Low a obţinut postul de comandant al Poliţiei Blaj în octombrie 2016 şi a fost schimbat discret după ce numele său a apărut în acest dosar. La conducerea Poliţiei Blaj a fos numit subcomisarul de poliţie Ciprian Baboş.

Un alt poliţist, Ioan Todoran, şef de birou în cadrul Poliţiei Municipiului Blaj, ar fi recunoscut și el că ar fi luat bani cu împrumut de la un alt membru al grupării, trimis și el în judecată.

Percheziții din Blaj până în Germania
Gruparea a fost destructurată în martie 2016, când poliţişti de la BCCO Alba Iulia au efectuat un număr de 21 de percheziţii domiciliare în zona municipiului Blaj din judeţul Alba şi în judeţul Cluj, iar poliţişti din Germania au realizat 5 percheziţii în locaţii din zona Augsburg.
La data respectivă, 50 de suspecţi şi martori au fost aduşi pentru audieri, la sediul DIICOT. Dosarul vizează, pe lângă constituirea de grup infracţional, şi infracţiunile de trafic de persoane, proxenetism şi spălare de bani.

Inculpaţii trimişi în judecată sunt: Boitor Ioan Sorin Cristian, Boitor Constantin Daniel, Şarlea Valentin Dan, Szobo Laszlo Daniel, Ungurean Dorin Vasile Florin, Dani Coloman, Monea Florin Benone, Fieraru Ştefania Luminiţa, Boitor Otilia, Boitor Ioan, Văcaru Petronela Iuliana, Pop Andreea Aurelia, Crăciun Corina, Stoksek Vilhelm şi Lupean Laurenţiu. Liderul grupării era Boitor Ioan Sorin Cristian (36 ani), originar din Blaj, care a investit banii rezultaţi din activităţile ilegale în proprietăţi imobiliare din Cluj-Napoca. Bărbatul din Blaj afişează pe reţelele de socializare o viaţă de lux: maşini de zeci de mii de euro (Porsche şi Mercedes) şi destinaţii turistice exotice.

Cristi Boitor, ”regele străzilor” în Brescia

Datele strânse de anchetatori arată că perioada anilor 2001-2002 a fost cea când Boitor a început să se implice în proxenetismul internațional, acționând pe relația România (de unde proveneau fetele) – Italia (unde se practica prostituția), fiind ajutat în activitățile de recrutare și de supraveghere a acestora la stradă, în Italia, și de alte persoane.

De altfel, tot în Italia a ajuns un „jucător” important, iar una dintre fetele care a practicat prostituția pentru rețea le-a spus celor de la DIICOT Alba Iulia că Boitor era cunoscut în acea perioadă în zona Brescia și Reggio Emilia „ca fiind unul dintre regii străzilor”.

Fetele erau protejate

Spre deosebire de alte grupări de proxeneți care-și controlau prostituatele care lucrau pentru ei prin violență, Cristi Boitor și oamenii săi le-au dat voie fetelor să păstreze o parte considerabilă din venituri, permițându-le astfel să-și creeze o stare financiară bună. Dacă o fată dorea să iasă din rețea, i se dădea voie fără să fie agresată sau intimidată.

”În Italia, sunt multe pericole la stradă, pe care nu le cunoşti când ajungi.Primul lucru, selectarea clientului, Cristina nu avea voie să meargă cu negrii, cu nord-africani, cu musulmani, persoane închise la culoare, deoarece eu consideram că aceste persoane reprezintă pericole pentru fată. De asemenea, nu avea voie să iasă cu români sau albanezi. Aceştia din urmă puteau fi recunoscuţi după comportament şi înfăţişare. Pe aceştia din urmă eu îi consideram periculoşi. Clientela era recomandat a fi constituită doar din italieni. Al doilea lucru, să nu se urce în maşinile clienţilor decât dacă era o singură persoană în maşină, să nu fie băută, să nu fie ciudată sau drogată. Al treilea lucru era relaţia cu clientul, se cerea respect total faţă de client, dar, mai presus de orice, respectul faţă de ea însăşi.

În relaţia cu clientul, fata trebuia să fie partea dominantă, nu să facă ce vrea clientul, ci ceea ce vrea fata. Pe primul loc era siguranţa fetelor. Dacă ea avea probleme, aveam şi eu. Cu privire la preţul prestaţiei sexuale, să nu meargă niciodată sub preţul cerut. Acest lucru derivă dintr-un principiu al psihologiei, şi anume respectul faţă de tine, nu sunt importanţi banii, ci respectul faţă de tine însuţi, ceea ce îţi dă o aură, o vitalitate, te respectă şi ceilalţi, fapt ce te face mai atrăgătoare. Eu am învăţat aceste lucruri pe cont propriu, am în spate şi o experienţă de 4 ani cât am lucrat într-un night club din Modena, unde fetele mi-au spus multe. De asemenea, arăt că sunt pasionat de psihologie…” a declarat unul dintre membrii grupării, citat de ziarul România liberă.

În dosar s-a mai reţinut că în ultimii ani, liderul grupului a făcut investiții în afaceri imobiliare cu banii proveniți din trafic de persoane și proxenetism internațional.

Președintele CJ Cluj le-a vândut un teren

DIICOT Alba Iulia i-a audiat în dosar, în calitate de martori, și pe președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, dar și pe soția acestuia, care are un cabinet notarial. Pe când era senator de Cluj, acesta i-a vândut lui Boitor un teren în valoare de 225.000 de euro, pe care interlopul i-a plătit chash.

„Nu a fost o relație de afaceri. Eu doar am vândut un teren către niște tineri. Nu sunt eu vinovat pentru ce a făcut Boitor. Nu mi s-a părut nimic în neregulă că au plătit cash (suma în discuție era de 225.000 de euro – n.r.) pentru că era vorba despre trei persoane care doreau să facă investiții imobiliare” a spus Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Potrivit rechizitoriului DIICOT, Boitor îşi recruta fetele trimise la prostituţie în Italia din rândul tinerelor care aveau dificultăţi financiare, speculând această situaţie. Spre exemplu, pentru acesta a lucrat şi o fată care lucra iniţial ca asistentă medicală în cabinetul unui doctor din Alba Iulia, însă care nu se putea întreţine din salariul de 800 de lei pe lună, dar şi o studentă din Cluj, care avea dificultăţi financiare şi pe care apropiaţii lui Boitor au ajutat-o cu bani să-şi recupereze laptop-ul lăsat la amanet.

 

• sursa: www.alba24.ro

Commentarii


, , , , , , , , , ,

Distribuie

Lasa un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată.Câmpurile obligatorii sunt marcate cu %s.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.